RO EN
ECRISLegături utileCăutareContactHarta site

I.Tratate privind Uniunea Europeană:

1) Versiunea consolidată a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 83/47 din data de 30 martie 2010;
2) Versiunea consolidată a Tratatului de instituire a comunităţii europene a energiei atomice nr. 2010/C 84/01, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 84/3 din data de 30 martie 2010;
3) Versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 83/13 din data de 30 martie 2010;


II.Tratatul Atlanticului de Nord:


1) Acordul dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor, semnat la Londra la data de 19 iunie 1951, şi la Protocolul privind statutul comandamentelor militare internaţionale, înfiinţate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Paris la data de 28 august 1952, pe care România le-a ratificat prin Legea nr. 362 din data de 8 septembrie 2004;

III. Acte normative în materia drepturilor omului:


1) Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată prin Rezoluţia nr. 217 A (III) din data de 10 decembrie 1948 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, semnată de România la data de 14 decembrie 1955, când, prin Rezoluţia nr. 955 (X) a Adunării generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a fost admisă în rândurile statelor membre;
2) Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale (varianta în limba română), încheiată în baza protocolului de la Vilnius din data de 3 mai 2002;
3) Convenţia privind facilitarea accesului internaţional la justiţie, încheiată la Haga la data de 25 octombrie 1980, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 215/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 375 din 2 iunie 2003;
4) Directiva 8/2002 din data de 27 iulie 2003 asupra îmbunătăţirii accesului la justiţie în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor reguli minime comune referitoare la ajutorul acordat în astfel de cauze;
5) Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în problemele de mediu, deschisă spre semnare la data de 25 iunie 1998 în cadrul celei de a IV-a Conferinţe ministeriale „Mediu pentru Europa“ de la Aarhus, Danemarca, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 86 din data de 10 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din data de 22 mai 2000;
6) Convenţia asupra drepturilor politice ale femeii, deschisă spre semnare şi ratificare prin Rezoluţia 640 (VII) din data de 20 decembrie 1952 a Adunării Generale a ONU, Convenţia a intrat în vigoare la 7 iulie 1954, în conformitate cu dispoziţiile articolului VI. România a ratificat Convenţia prin Decretul nr. 222 din 2 iunie 1954, publicat în „Buletinul Oficial al României“, partea I, nr. 28 din 10 iunie 1954;
7) Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei, adoptată şi deschisă spre semnare de Adunarea generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 34/180 din data de 18 decembrie 1979, intrată în vigoare la data de 3 septembrie 1981, conform dispoziţiilor art. 27(1), România a ratificat Convenţia la 26 noiembrie 1981 prin Decretul nr. 342, publicat în „Buletinul Oficial al României“, partea I, nr. 94 din 28 noiembrie 1981;
8) Protocol opţional la Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei, adoptat de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la data de 6 octombrie 1999, pe care România l-a ratificat prin Legea nr. 283/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din data de 4 iulie 2003;
9) Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, adoptată şi deschisă spre semnare de Adunarea generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 2106 (XX) din data de 21 decembrie 1965, intrată în vigoare la data de 4 ianuarie 1969, conform dispoziţiilor art. 19. România a aderat la Convenţie la data de 14 iulie 1970 prin Decretul nr. 345, publicat în „Buletinul Oficial al României“, Partea I, nr. 92 din data de 28 iulie 1970;
10) Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, adoptat şi deschis spre semnare de Adunarea generală a Naţiunilor Unite la data de 16 decembrie 1966, intrat în vigoare la data de 23 martie 1976, cf. art. 49, pentru toate dispoziţiile cu excepţia celor de la art. 41, care au intrat în vigoare la data de 28 martie 1966, pe care România la ratificat prin Decretul nr. 212 din data de 31 octombrie 1974, publicat în „Buletinul Oficial al României“, Partea I, nr. 146 din data de 20 noiembrie 1974;
11) Protocol facultativ la Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, adoptat şi deschis spre semnare prin Rezoluţia 2200 A (XXI) a Adunării generale a Naţiunilor Unite la data de 16 decembrie 1966, intrat în vigoare la data de 23 martie 1976, cf. dispoziţiilor art. 9, pe care România l-a ratificat prin Legea nr. 39 din data de 28 iunie 1993, publicat în „Buletinul Oficial al României“, Partea I, nr. 193 din data de 30 iunie 1993;
12) Al doilea Protocol facultativ la pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, vizând abolirea pedepsei cu moartea, adoptat prin rezoluţia Adunării generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în cea de a 44 a sesiune a acesteia, la data de 15 decembrie 1989, pe care  România l-a ratificat prin Legea nr. 7 din data de 25 ianuarie 1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din data de 26 ianuarie 1991;
13) Pactul Internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, adoptat şi deschis spre semnare prin Rezoluţia 2200 A (XXI) a Adunării generale a Naţiunilor Unite la data de 16 decembrie 1966, intrat în vigoare la data de 3 ianuarie 1976, cf. dispoziţiilor art. 27, pe care România l-a ratificat prin Decretul nr. 212 din data de 31 octombrie 1974, publicat în „Buletinul Oficial al României“, Partea I, nr. 146 din data de 20 noiembrie 1974;
14) Convenţia împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată şi deschisă spre semnare de Adunarea generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 39/46 din data de 10 decembrie 1984, intrată în vigoare la data de 26 iunie 1987 conform dispoziţiilor art. 27(1), Convenţie la care România a aderat la data de 9 octombrie 1990, prin Legea nr. 19, publicată în „Buletinul Oficial al României“, Partea I, nr. 112 din data de 10 octombrie 1990;
15) Convenţia pentru reprimarea traficului cu fiinţe umane şi a exploatării prostituţiei semenilor, aprobată de Adunarea generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 317 (IV) din data de 2 decembrie 1949, intrată în vigoare la data de 25 iulie 1951, conform dispoziţiilor art. 24, la care România a aderat la data de 10 decembrie 1954 prin Decretul nr. 482, publicat în „Buletinul Oficial al României“, Partea I, nr. 46 din data de 10 decembrie 1954;
16) Convenţia privind statutul refugiaţilor, adoptată la data de 28 iulie 1951 de Conferinţa plenipotenţiarilor Naţiunilor Unite asupra statutului refugiaţilor şi apatrizilor, convocată de Adunarea generală la data de 14 decembrie 1950, intrată în vigoare la data de 22 aprilie 1954, conform dispoziţiilor art. 43, Convenţie pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 46 din data de 4 iulie 1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din data de 17 iulie 1991;
17) Protocol privind statutul refugiaţilor, adoptat prin Rezoluţia nr. 1186 (XVI) din data de 18 noiembrie 1966 a Consiliului Economic şi Social, intrat în vigoare la 4 data de octombrie 1967, conform dispoziţiilor art. VIII, la care România a aderat prin Legea nr. 46 din data de 4 iulie 1991, publicată în „Monitorul Oficial al României“, partea I, nr. 148 din 17 iulie 1991;
18) Convenţia privind sclavia, semnată la Geneva la data de 25 septembrie 1926, în vigoare începând cu data de 9 martie 1927, conform dispoziţiilor art. 12. Convenţia a fost amendată prin Protocolul elaborat la sediul Naţiunilor Unite, New York, la data de 7 decembrie 1953, convenţia amendată intrând în vigoare la data de 7 iulie 1955, dată la care amendamentele expuse în anexa la Protocolul din data de 7 decembrie 1953 au intrat în vigoare conform art. III al Protocolului. România a ratificat Convenţia prin Decretul nr. 988/1953, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din data de 1 aprilie 1953;
19) Protocol de amendare a convenţiei privind sclavia, semnată la Geneva la data de 25 septembrie 1926, aprobat de Adunarea generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia nr. 794 (VIII) din data de 23 octombrie 1953, intrat în vigoare la data de 7 decembrie 1953;
20) Convenţia suplimentară cu privire la abolirea sclaviei, traficului cu sclavi şi a instituţiilor şi practicilor analoge sclaviei, adoptată la data de 7 septembrie 1956 de Conferinţa plenipotenţiarilor Naţiunilor Unite, convocată în aplicarea dispoziţiilor Rezoluţiei nr. 608 (XXI) a Consiliului economic şi social din data de 30 aprilie 1956, intrată în vigoare la data de 30 aprilie 1957, conform dispoziţiilor art. 13, pe care România a ratificat-o prin Decretul nr. 375 din data de 13 noiembrie 1957, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din data de 9 decembrie 1957;
21) Convenţia privind interzicerea utilizării, stocării, producerii şi transferului de mine antipersonal şi distrugerea acestora, adoptată la Conferinţa de la Oslo, Norvegia, la data de 18 septembrie 1997, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 204 din data de 15 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din data de 22 noiembrie 2000;
22) Convenţia UNESCO privind lupta împotriva discriminării în domeniul învăţământului, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţă şi cultură, la data de 14 decembrie 1960, Intrată în vigoare la data de 22 mai 1962, conform dispoziţiilor art. 14, pe care România a ratificat-o prin Decretul nr. 149 din data de 20 aprilie 1964, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din data de 20 aprilie 1964;


IV.Acte normative în materia dreptului civil şi dreptului familiei:

1) Convenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la data de 29 noiembrie 1989, intrată în vigoare la data de 2 septembrie 1990, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 18/1990, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din data de 28 septembrie 1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din data de 13 iunie 2001.
2) Protocol facultativ cu privire la implicarea copiilor în conflicte armate la Convenţia privind drepturile copilului, adoptat şi deschis spre semnare, ratificare şi aderare prin Rezoluţia Adunării Generale A/RES/54/263 din 25 mai 2000, pe care România l-a ratificat prin Legea nr. 567 din data de 19 octombrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din data de 31 octombrie 2001;
3) Protocol facultativ la Convenţia cu privire la drepturile copilului, referitor la vânzarea de copii, prostituţia copiilor şi pornografia infantilă, deschis spre semnare la New York la data de 6 septembrie 2000, pe care România l-a ratificat prin Legea nr. 470 din data de 20 septembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din data de 25 septembrie 2001;
4) Convenţia din data de 17 iulie 2006 asupra relaţiilor personale care privesc copiii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din data de 17 aprilie 2007;
5) Convenţia de la Haga din data de 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 100/1992, publicată în Monitorul Oficial nr. 243 din data de 30 septembrie 1992;
6) Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 din data de 27 noiembrie 2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000, emis de Consiliul Europei, publicat în Jurnalul Oficial nr. L 338/2003;
7) Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului din data de 18 decembrie 2008 privind competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea şi executarea hotărârilor şi cooperarea în materie de obligaţii de întreţinere, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L7 /1 din data de 10 ianuarie 2009;
8) Decizia Consiliului nr. 2009/941/CE din data de 30 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Protocolului de la Haga din 23 noiembrie 2007 privind legea aplicabilă obligaţiilor de întreţinere;
9) Convenţia asupra cetăţeniei femeii căsătorite, deschisă spre semnare conform Rezoluţiei nr. 1040(XI) adoptată de Adunarea generală a Naţiunilor Unite la data de 29 ianuarie 1957, intrată în vigoare la data de 11 august 1958, conform dispoziţiilor art. 6, la care România a aderat prin Decretul nr. 339/1960, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din data de 22 septembrie 1960;
10) Convenţia privind consimţământul la căsătorie, vârsta minimă pentru căsătorie şi înregistrarea căsătoriilor, deschisă spre semnare conform Rezoluţiei nr. 1763 A(XVII) adoptată de Adunarea generală a Naţiunilor Unite la data de 7 noiembrie 1962 la New York, intrată în vigoare la data de 9 decembrie 1964, conform dispoziţiilor art. 6, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 116 din data de 15 decembrie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din data de 24 decembrie 1992;
11) Regulamentul (UE) nr. 1259/2010 al Consiliului din data de 20 decembrie 2010 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în domeniul legii aplicabile divorţului şi separării de corp, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L343 / 10 din data de 29 decembrie 2010;
12) Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la data de 5 octombrie 1961, pe care România a ratificat-o prin Ordonanţa nr. 66 din data de 24 august 1999, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 408 din data de 26 august 1999, cu modificările şi completările ulterioare;
13) Regulamentul (CE) nr. 44/2001 din data de 22 decembrie 2000 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială, publicat în Jurnalul Oficial nr. L 12/2001;
14) Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 din data de 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială ("notificarea sau comunicarea actelor") şi abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1348/2000 al Consiliului Europei, emis de Parlamentul European şi Consiliul Europei, publicat în Jurnalul Oficial nr. L 324 din data de 10 decembrie 2007;
15) Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 din data de 28 mai 2001 privind cooperarea între instanţele statelor membre în domeniul obţinerii de probe în materie civilă sau comercială, emis de Consiliul Europei, publicat în Jurnalul Oficial nr. L 174/2001;
16) Convenţia privind obţinerea de probe în străinătate în materie civilă sau comercială, adoptată la Haga la 18 martie 1970, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 175/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 331 din 15 mai 2003;
17) Regulamentul (CE) nr. 805/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din data de 21 aprilie 2004 privind crearea unui titlu executoriu european pentru creanţele necontestate;
18) Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din data de 12 decembrie 2006 de instituire a unei proceduri europene de somaţie de plată;
19) Regulamentul (CE) nr. 1346/2000 din data de 29 mai 2000 privind procedurile de insolvenţă, emis de Consiliul Europei, publicat în Jurnalul Oficial nr. L 160/2000;
20) Regulamentul (CE) nr. 861/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din data de 11 iulie 2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă;
21) Regulamentul (CE) nr. 593/2008 din data de 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale (Roma I), emisă de Parlamentul European şi Consiliul Europei, publicat în Jurnalul Oficial nr. L 177 din 4 iulie 2008;
22) Regulamentul (CE) nr. 864/2007 din data de 11 iulie 2007 privind legea aplicabilă obligaţiilor necontractuale ("Roma II"), emis de Parlamentul European şi Consiliul Europei, publicat în Jurnalul Oficial nr. L 199 din data de 31 iulie 2007;
23) Directiva Consiliului nr. 2004/80/EC din data de 20 aprilie 2004 privind despăgubirea victimelor infracţiunilor;
24) Decizia Consiliului 2001/470/CE din data de 28 mai 2001 de creare a unei Reţele Judiciare Europene în materie civilă şi comercială;
25) Decizia nr. 568/2009/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din data de 18 iunie 2009 de modificare a Deciziei 2001/470/CE a Consiliului de creare a unei Reţele Judiciare Europene în materie civilă şi comercială;
26) Directiva 8/2002 din data de 27 ianuarie 2003 asupra îmbunătăţirii accesului la justiţie în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor reguli minime comune referitoare la ajutorul acordat în astfel de cauze;

V. Acte normative în materia dreptului penal:

1) Decizia-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din data de 13 iunie 2002, privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L190 / 1 din data de 18 iulie 2002;
2) Convenţia europeană de extrădare, încheiată la Paris la 13 decembrie 1957, şi a protocoalelor sale adiţionale, încheiate la Strasbourg la data de 15 octombrie 1975 şi la data de 17 martie 1978, pe care România le-a ratificat prin Legea nr. 80/1997, cu modificările şi completările ulterioare;
3) Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală, adoptată la Strasbourg la data de 20 aprilie 1959, şi protocolul adiţional la Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală, adoptat la Strasbourg la data de 17 martie 1978, pe care România le-a ratificat prin Legea nr. 236/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 492 din 21 decembrie 1998, cu modificările şi completările ulterioare;
4) Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la data de 21 martie 1983, pe care România ratificat-o prin Legea nr. 76/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 154 din data de 19 iulie 1996;
5) Protocolul adiţional la Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptat la Strasbourg la data de 18 decembrie 1997, pe care România l-a ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 92/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 425 din data de 31 august 1999;
6) Convenţia europeană privind transferul de proceduri în materie penală, adoptată la Strasbourg la data de 15 mai 1972, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 34/2000  privind aprobarea  Ordonanţei  Guvernului nr. 77/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 158 din data de 17 aprilie 2000;
7) Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 365/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 903 din data de 5 octombrie 2004;
8) Convenţia penală privind corupţia, adoptată la Strasbourg la data de 27 ianuarie 1999, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 27/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 65 din data de 30 ianuarie 2002;
9) Protocolul adiţional la Convenţia penală a Consiliului Europei privind corupţia, adoptat la Strasbourg la data de 15 mai 2003, pe care România l-a ratificat prin Legea nr. 260/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 612 din data de 7 iulie 2004;
10) Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta la data de 23 noiembrie 2001, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 64/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 343 din data de 20 aprilie 2004;
11) Convenţia asupra imprescriptibilităţii crimelor de război şi a crimelor contra umanităţii, adoptată şi deschisă spre semnare de Adunarea generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia nr. 2391 (XXIII) din data de 26 noiembrie 1968, intrată în vigoare la data de 11 noiembrie 1970, conform dispoziţiilor art. VIII, pe care România a ratificat-o prin Decretul nr. 547/1969, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din data de 30 iulie 1969;
12) Convenţia europeană privind imprescriptibilitatea crimelor împotriva umanităţii şi a crimelor de război, adoptată la Strasbourg la data de 25 ianuarie 1974, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 68/2000 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 91/1999;
13) Convenţia internaţională asupra eliminării şi reprimării crimei de apartheid, adoptată şi deschisă spre semnare de Adunarea generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia nr. 3068 (XXVIII) din data de 30 noiembrie 1973, intrată în vigoare la data de 18 iulie 1976, conform dispoziţiilor art. XV, pe care România a ratificat-o prin Decretul nr. 254 din data de 10 iulie 1978, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din data de 17 iulie 1970;
14) Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, adoptată şi deschisă spre semnare de Adunarea generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia nr. 260A (III) din data de 9 decembrie 1948, intrată în vigoare la data de 12 ianuarie 1951, conform dispoziţiilor art. XIII, pe care România a ratificat-o prin Decretul nr. 236 din data de 2 noiembrie 1950, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din data de 2 decembrie 1950;
15) Convenţia contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, întocmită la Viena la data de 20 decembrie 1988;
16) Convenţia asupra substanţelor psihotrope, deschisă spre semnare la data de 21 februarie 1971 în cadrul Conferinţei ONU de la Viena privind substanţele psihotrope, la care România a aderat prin Legea nr. 118 din data de 15 decembrie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din data de 30 decembrie 1992;
17) Acordul referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la Strasbourg la data de 31 ianuarie 1995, în aplicarea articolului 17 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, întocmită la Viena la data de 20 decembrie 1988, pe care România l-a ratificat prin Legea nr. 394/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 494 din data de 10 iulie 2002;
18) Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, a Protocolului privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, precum şi a Protocolului împotriva traficului ilegal de migranţi pe calea terestră, a aerului şi pe mare, adoptate la New York la data de 15 noiembrie 2000, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 565/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 813 din data de 8 noiembrie 2002;
19) Protocolul împotriva fabricării şi traficului ilegale de arme de foc, piese şi componente ale acestora, precum şi de muniţii, adoptat la New York la data de 31 mai 2001, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, adoptată la New York la data de 15 noiembrie 2000, pe care România l-a ratificat prin Legea nr. 9/2004, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 179 din data de 2 martie 2004;
20) Convenţia europeană cu privire la controlul achiziţionării şi deţinerii armelor de foc de către particulari din 28 iunie 1978;
21) Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 19/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 34 din data de 4 martie 1997;
22) Protocolul de amendare a Convenţiei europene pentru reprimarea terorismului, pe care România l-a ratificat prin Legea nr. 366/2004, adoptat la Strasbourg la data de15 mai 2003;
23) Convenţia europeană privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii, încheiată la Strasbourg la data de 8 noiembrie 1990, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 263/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 353 din data de 28 mai 2002;
24) Acordul dintre România şi Republica Italiană asupra transferării persoanelor condamnate cărora li s-a aplicat măsura expulzării sau aceea a conducerii la frontieră, semnat la Roma la data de 13 septembrie 2003, pe care România l-a ratificat prin Legea nr. 83 din data de 5 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României – Partea I-a, nr. 326 din data de 11 aprilie 2006;
25) Statutul Curţii Penale Internaţionale, adoptat la Roma la 17 iulie 1998, pe care România l-a ratificat prin Legea nr. 111 din data de 13 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 211 din 28 martie 2002;
26) Convenţia europeană privind valoarea internaţională a hotărârilor represive, adoptată la Haga la 28 mai 1970, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 35/2000 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 90/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 158 din data de 17 aprilie 2000;
27) Convenţia CE din data de 24 noiembrie 1983 privind despăgubirea victimelor infracţiunilor violente;
28) Convenţia europeană pentru reprimarea infracţiunilor rutiere, adoptată la Strasbourg la data de 30 noiembrie 1964, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 183/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 316 din 18 noiembrie 1997;


VI. Acte normative în materia dreptului muncii:

1) Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 87 privind libertatea sindicală şi protecţia dreptului sindical, adoptată de către Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, în cea de a XXXI sesiune, la data de 9 iulie 1948, intrată în vigoare la data de 4 iulie 1950, conform dispoziţiilor art. 15, la care România a ratificat prin Decretul nr. 213/1957, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din data de 18 ianuarie 1958;
2) Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 11 relativă la drepturile de asociere şi de coaliţie ale muncitorilor agricoli, adoptată de către Conferinţa generală a O.I.M. în anul 1921, la care    România a ratificat prin Decretul nr. 1391/1930, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din data de 26 aprilie 1930;
3) Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 98 privind aplicarea principiilor de drept de organizare şi negociere colectivă, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, în cea de a treizeci şi doua sa sesiune, la data de 1 iulie 1949, intrată în vigoare la data de 18 iulie 1951, conform dispoziţiilor art. 8, pe care România a ratificat-o prin Decretul nr. 352/1958, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din data de 29 iulie 1958;
4) Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 135 privind protecţia reprezentanţilor lucrătorilor în cadrul întreprinderii şi facilităţile de acordat acestora, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, în a cincizeci şi şasea sa sesiune, la data de 23 iunie 1971, intrată în vigoare la data de 30 iunie 1973, pe care România a ratificat-o prin Decretul nr. 83/1975, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din data de 2 august 1975;
5) Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 122 privind politica de ocupare a forţei de muncă, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, în cea de a patruzeci şi opta sa sesiune, la data de 9 iulie 1964, intrată în vigoare la data de 15 iulie 1966, conform dispoziţiilor art. 5, pe care România a ratificat-o prin Decretul nr. 284/1973, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din data de 6 aprilie 1973;
6) Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 182 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor şi acţiunea imediată în vederea eliminării lor, adoptată la cea de a 87 a sesiune a Conferinţei Generale a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, la Geneva, la data de 17 iunie 1999, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 203 din data de 13 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din data de 17 noiembrie 2000;
7) Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 105 privind abolirea muncii forţate, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii în cea de a patruzecea sesiune, la data de 25 iunie 1957, intrată în vigoare la data de 17 ianuarie 1959, conform dispoziţiilor art. 4, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 140/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din data de 6 iulie 1998;
8) Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 138 privind vârsta minimă de încadrare în muncă, adoptată la Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii de la Geneva la data de 6 iunie 1973, pe care România a ratificat-o prin Decretul nr. 83/1975, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din data de 2 august 1975;
9) Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 111 privind discriminarea în domeniul forţei de muncă şi exercitării profesiei, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii în cea de a patruzeci şi doua sesiune, la data de 26 noiembrie 1968, pe care România a ratificat-o prin Decretul nr. 284/1973, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din data de 6 iunie 1973;
10) Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 100 privind egalitatea de remunerare a mâinii de lucru masculină şi a mâinii de lucru feminină, pentru o muncă de valoare egală, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, în cea de a treizeci şi patra sesiune, la data de 29 iunie 1951, intrată în vigoare la data de 23 mai 1953, conform dispoziţiilor art. 6, pe care România a ratificat-o prin Decretul nr. 213/1957, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din data de 18 ianuarie 1958;
11) Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 29 privind munca forţată sau obligatorie, adoptată la data de 28 iunie 1930, pe care România a ratificat-o prin Decretul nr. 213/1957, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I-a, nr. 4 din data de 18 ianuarie 1958;



Ultima actualizare: 30 May 2012
eXTReMe Tracker